Discurs de susţinere pentru Blog, Super Blog

(Mulţimea se mişcă agitată şi curioasă. Apare o tânără îmbrăcată elegant, cu părul prins într-o coadă impecabilă. Are în mână o mapă mică, albă, cu o siglă unde un "S" fruntaş era inscripţionat pe fundal roşu. Ajunge la microfon, îl atinge încet cu degetul pentru a verifica dacă merge şi ia o gură mare de aer, pentru a prinde curaj. Începe discursul.)

Lume, lume! Azi e zi mare pentru ţara noastră, Blogosferia! Vă garantez că o veţi povesti copiilor, nepoţilor, căţeilor, chiar şi porcuşorilor de guineea! (zâmbete pe alocuri, doar posesorii de porcuşori înţeleseră gluma - nici ea nu avea unul, dar i se păreau haioşi) Este ziua în care domnul Blog, Super Blog, candidează pentru a câştiga funcţia de cea mai bună competiţie de blogging. Ştim cu toţii cât de greu e să fii competiţie de blogging la noi în ţară! E greu să mulţumeşti şi capra şi varza, adică sposorul şi bloggerul! (oamenii dau timid din cap, în semn că înţeleg acest lucru)


Oameni buni, nu am venit azi aici să vă mint. Suntem sătuli de competiţiile în care bloggerii sunt minţiţi, şantajaţi şi exploataţi pe nedrept! (mulţimea aprobă, câţiva vizibil rezoltaţi încep să huiduie) Noi suntem altfel! Candidatul Super Blog nu e candidatul meu, e candidatul poporului din Blogosferia! Super Blog uneaşte oamenii, el face totul pentru a crea o comunitate frumoasă în jurul ideii de concurs. În final, toată lumea va câştiga ceva. Unii mai mult, alţii mai puţin, câţiva aproape nimic. Dar cu siguranţă toţi câştigă emoţii, oameni şi legături. (sunt câţiva care şuşotesc "Aşa e, mă, sunt importante şi astea, zău!")

Super Blog a început de mult să activeze pentru binele bloggerilor. Mulţi dintre voi nu scriau atunci. Câţiva scriu dinainte de asta. Cert e că de acum înainte vom fi un grup, o comunitate în care scopul final nu va fi doar câştigul material. Cei care vor vâna doar partea financiară vor fi la final pierzători. Ei vor rata adevăratele prietenii. (mulţimea amuţise, toţi ascultau cu interes discursul)

Prima participare a mea a fost în primăvara anului 2014. Am scris cu patos, aşa cum au făcut-o mulţi dintre voi ani de-a rândul. Unii participă şi acum, alţii au ajuns deja în funcţia de partener media. Fie că eşti blogger partener sau nu, senzaţia e unică. Ştiţi de ce am avut încredere în domnul Super Blog? Pentru că am simţit acea emoţie pe care în altă parte o căutam cu lupa, ca un om de ştiinţă disperat. Ajunge cu disperarea! 

Consilier de imagine al domnului Super Blog sunt, dar nu asta mă face să vă ţin acest discurs. Eu nu iau parte la lucruri în care nu cred. Cred în candidatul meu şi cred că el poate schimba vieţi. Blogosferia are nevoie de domnul Blog! Aşadar, să îl invităm lângă noi! Doamnelor şi domnilor, el este Super... adică Super Blog!

(mulţimea apludă zâmbind. Se citea încrederea din ochii lor. Apare un domn elegant, serios, cu un aer misterios. Face cu mâna la public, dă mâna cu consilierul său de imagine şi preia microfonul. Începe un nou discurs...)