Dear Diary

Sunt eu, Sansa Stark

Cândva făceam parte din familia Stark, una dintre cele mai respectate familii din Westeros. Toată lumea îi iubea pe părinții mei, Eddard și Catelyn Stark. Nu s-au sfiit însă, mai târziu, să arunce pietre împotriva noastră. Acum sunt într-o temniță, în toate felurile posibile. Nu cred să mai existe vreo scăpare. Atunci eram liberă, dar tânjeam după iluzia temniței de acum. Îmi e dor să petrec ore brodând rochii de bal. Îmi e dor de ochii mei albaștri. Îmi e dor de mine.

Am iubit-o pe mama mai mult decât orice pe lume, dar nu mi-am dat seama de asta decât prea târziu. Ea mi-a fost alături în orice moment și m-a iubit necondiționat. Sfaturile ei m-ar fi putut salva, dar eram prea oarbă pentru a le vedea drept. Îmi spunea să mă mai gândesc la tot, dar nu am ascultat-o. Mi-aș dori acum să pot să îi spun cât de rău îmi pare, cât de mult am greșit, cât de mult o iubesc...



Îmi aduc aminte de parcă a fost ieri prima întâlnire cu Joffrey. Până și numele lui îmi dă fiori. Am fost atât de naivă, atât de naivă... Când l-am văzut prima oară pe cal nu știam ce sentimente mă încearcă. Părea puternic, avea un zâmbet frumos. Ochii lui păreau calzi, dar ascundeau un monstru. Robert Baratheon mă numea ”pretty lady”. Cercei, mama lui Joffrey, mă plăcea. Iar eu mă vedeam soția lui Joffrey, regină peste întreg ținutul. Era menirea mea. Mi-l doream pe el, voiam să îi dăruiesc copii frumoși. Trebuia să fiu fericită lângă el.

Începusem să îi urăsc pe părinții mei, pentru că nu erau foarte siguri că eu trebuie să mă căsătoresc cu Joffrey. Ei vedeau dincolo de aparențe, pe mine dorința de a fi regină m-a orbit. Credeam mereu că Joffrey mă vede urâtă, iar eu voiam doar să îi fiu pe plac... Când mi-a promis că voi fi regina lui până ce moartea ne va despărți am avut siguranța că totul va fi bine. Aș fi părăsit imediat casa și l-aș fi urmat oriunde. 

Am urât-o pe Arya. Am urât-o pe sora mea. Ea era altfel. Nu ar fi vrut niciodată o viață ca cea pe care o visam eu. Ea nu ar fi acceptat în veci să se mărite cu Joffrey, să îi facă moștenitori și să fie regină. O vedeam ca un copil răsfățat, rău, care nu înțelegea nimic din mersul normal al lucrurilor. De fapt, ea era cea mai matură dintre noi două. Cel mai mare regret al meu față de ea este că nu i-am luat apărarea în fața lui Joffrey. Când ea a sărit să apere un țânc asuprit de Joffrey, am mințit pe toată lumea și am spus că nu îmi amintesc nimic. Din cauza mea a murit lupoaica, doar din cauza mea. Eu l-am pus pe tata să o omoare. Am ținut cu Joffrey și nu cu sora mea, sânge din sângele meu. Din cauza mea au început toate nenorocirile.

După ce tata a fost considerat trădător totul s-a schimbat. În rău. Nimic nu avea să fie cum fusese în trecut. Știam că tatăl meu nu greșise, am implorat milă de la cel căruia mă dăruisem. Eu l-am făcut pe tata să își recunoască vina, el a spus din cauza mea că este un laș și un trădător în fața tuturor... În el s-a dat cu pietre de către cei pentru care luptase toată viața. Atunci mi-am dat seama cu cine voiam să îmi petrec restul vieții. I-au tăiat capul tatălui meu. Joffrey mă obliga să îl privesc pe tatăl meu mort în ochi, atât timp cât îi va face lui plăcere...


Îl uram din toată inima pe Joffrey. Regretam tot, dar nimic nu mai putea fi reparat. Frații mei se despărțiseră, tatăl meu era mort, războiul era pornit, iar Winterfell devenea o ruină. Să mă căsătoresc cu Joffrey devenise cel mai mare coșmar. Răutatea și puterea lui nu mai cunoșteau limite. Până și Cercei știa asta. Nu aveam nici 20 de ani, iar toate speranțele mele se spulberaseră. Tot ce a urmat a fost doar o continuare a multor vieți distruse. Eu sunt Sansa Stark. Sansa Stark trăiește acum sub umbra remușcărilor. Are nevoie de un aliat pentru a se răzbuna. O luptă dreaptă pentru dreptate.

Acest articol participa la Urzeala Bloggerilor, campanie aflată sub sabia BlogalInitiative și HBO România.



Pagini