Am avut un vis ciudat.

Bună tuturor !



   Da, am avut un vis ciudat. De obicei visez multe lucruri, aglomerări de informaţii fără sens. Cu toate acestea, parcă noaptea trecută a fost mai ciudată. Am adormit târziu, mult mai târziu decât de obicei. 
   Eram într-o pădure, era totuşi cald şi purtăm o rochie uşoară, de vară. În spatele meu era o cabană şi în faţă mea era un lac mare, pe care plutea în depărtare o barcă. Nu înţelegeam prea bine ce se întâmplă, ce caut acolo şi unde sunt; ştiam că visez, dar m-am lăsat purtată de val.



   Barca se apropia de mal şi astfel am reuşit să-i văd în ea pe Dana Lalici, Sorana Bordaş, Cristian Hertzug şi Robin Molnar, bloggeri parteneri, toţi într-un zâmbet, venind cu o găleată plină de peşte. "Iar visez la SuperBlog, am uitat să înscriu ultimul articol în platformă ? Vai de mine ! Dar nu, am verificat..."
   "Eşti nouă la noi, nu ?", am auzit o voce feminină, dar nu am sesizat cui aparţinea. 
   "Da, prima participare..."
   "Nu contează, vino în barcă ! E loc pentru ToateBlogurile, vezi cât peşte poţi prinde ?"
   Peşte? Ce peşte ? Şi eu care credeam că Românii ştiu româneşte, dar simbolurile mele din vis mă depăşeau. 
   Am urcat în barcă şi am fost curprinsa instant de veselie; un mic aparat vechi difuza RadioLynx. Opream apoi pe alte maluri şi luăm alţi participanţi cu noi, eram un fel de "Arca lui Noe". Conversaţiile au devenit colocviale şi amuzante, astfel că familiaritatea cuprinsese barcă. După clasicele discuţii de genul:"Tu cât ai luat la proba X?"; "Mă aşteptam să iau mai mult"; "Minunat premiu, mi-aş fi dorit să-l câştig eu", au început să curgă glumele, folosindu-se cuvinte mai mult sau mai puţin piperate.
   Dintr-o dată, cerul s-a făcut negru, s-a despicat în două, iar de sus, Claudia a început să ne certe: "Vă rog frumos să vorbiţi civilizat, să va exprimaţi opiniile într-un mod adecvat, altfel va voi şterge comentariile şi..."

   Şi m-am trezit. 

   Îmi pare rău că asta e ultima proba din Spring SuperBlog, tare o să-mi fie dor de vise că acesta, de momentele în care la ora 22:00 îmi storceam mintea pentru a scrie articolul cu dead-line la miezul nopţii, că să nu mai zic că într-o zi am scris un articol normal pe blog şi intrasem în platformă să-l înregistrez... 

   E o experienţă minunată şi abia aştept să-i văd deznodământul !

Articol scris pentru Spring SuperBlog

Pagini